Management Terapeutic

Optiuni de tratament:

Tratament medicamentos

Prima linie terapeutică este tratamentul cu corticosteroizi. Metilprednisolon sau prednison sunt utile pentru inducerea remisiunii și atingerea unui răspuns clinic și biologic, în doze descrescătoare. Acesta este un tratament imunosupresor și antiinflamator puternic, care suprimă sistemul imunitar hiperactiv. Are eficacitate ridicată, acțiune rapidă și profil de siguranță bun, dar cu multiple reacții adverse. Poate fi utilizat singur sau în combinație cu Azatioprina sau Micofenolat Mofetil (1,2). 

Azatioprina este un tratament imunosupresor utilizat în prima linie, împreună cu corticosteroizii, pentru menținerea remisiunii. Are un profil de siguranță bun și reacții adverse mai reduse comparativ cu primul, dar importante în special pe termen lung. Se recomandă testarea enzimei TPMT înainte de tratament (1,2).

​

Micofenolat Mofetil (MMF) este un medicament imunosupresor alternativ la Azatioprină în prima linie de tratament. Acesta are tolerabilitate superioară și eficacitate în inducerea remisiunii, cu efecte adverse reduse cel mai important fiind riscul teratogen (contraindicat în sarcină) (1,2) 

Tratamentele de linia doua includ: Tacrolimus, Mercaptopurina, Ciclosporina

și tratamentele biologice (cu studii limitate). Acestea sunt recomandate atunci când există un răspuns insuficient la terapiile de primă linie (1). 

Pacienții care asociază CSP sau CBP, necesită asocierea tratamentului cu Acid Ursodeoxicolic. Acesta are efect antifibrotic, antiinflamator,

imunomodulator, care ameliorează sindromul de colestază (1,2,3).

​​​

Tratamentul simptomatic

Xerostomia (gura uscată): dacă acest simptom apare se recomandă măsuri igienodietetice sau utilizarea de simptomatice cum ar fi guma de mestecat, consumul mai des de apă, apa de gură emolientă, substituenți de salivă (1,4).

Oboseala: la acest moment nu există un medicament indicat pentru reducerea acesteia, însa măsurile igienodietetice, exerciții fizice regulate și alimentația sanatoasă și echilibrată vă pot ajuta (1,2,3).

Pruritul pielii (mâncărimea la nivelul pielii) poate apărea la pacienții care asociază CSP sau CBP:

Se recomandă evitatarea produselor cosmetice alergizante (declanșatoare), haine din materiale naturale și moi (evitați hainele de lână sau din plastic - acryl, poliester, polyamida) (1,3).

Există și posibilitatea unui tratament medicamentos, însă acesta trebuie recomandat de către un medic.

Pre-tratament:

Următoarele măsuri sunt importante înaintea inițierii tratamentului:

- Vaccinare împotriva virusurilor (VHB, VHA, gripă, SARS-COV2) și bacteriilor (Streptococcus pneumoniae)

- Screening pentru osteoporoză folosind osteodensitometrie DEXA

- Screening al funcției tiroidiene și pentru boala celiacă (intoleranță la gluten) (1,2)

​

Durata tratamentului

Tratamentul acestei afecțiuni este recomandat pe termen lung, adesea pentru toată viața, în special la pacienții cu forme severe, forme avansate de boală, cu anticorpi anti SLA/LP pozitivi. Există și cazuri în care se poate opri tratamentul, după minim 2 ani de răspuns la tratament, confirmat clinic, biologic, imunologic și histologic (1,2). 

Răspunsul la tratament presupune absența simptomelor (clinic), analize normale (biochimic) și lipsa modificărilor histopatologice (histologic) (1). 

​

Despre transplantul hepatic

Indicațiile pentru transplant hepatic sunt similare cu ale altor pacienți cu ciroză hepatică: ciroză hepatică sau cu complicații (hemoragie digestivă superioară, ascită refractară, peritonită bacteriană spontană, encefalopatie hepatică, hepatocarcinom), hepatita acută fulminantă (insuficiență hepatică acută) (1,2) După transplant hepatic se recomandă ca tratamentul imunosupresor să includă prednison și tacrolimus. HAI poate recidiva în 17-42% din cazuri după transplant hepatic (1,2,3). 

​

Protocol investigații necesare de efectuat pentru urmărirea evoluției bolii

Analize de sânge la 3-6 luni

Ecografie abdominală la 3-6 luni

Osteodensitometrie la fiecare 2 ani

Funcție tiroidiană la 12 luni

​

HAI si Sarcina

Pacientele cu HAI pot rămâne însărcinate, deși este citată o rată mai scăzută de fertilitate la aceste paciente. Dacă boala este controlată, în momentul concepției, sarcina este o opțiune sigură (imunosupresia fiziologică din sarcină face improbabilă reactivarea HAI) în majoritatea cazurilor. Sarcina necesită implicarea unei echipe multidisciplinare în monitorizarea HAI, fiind asociată cu un risc mai mare de complicații, mai ales în cazurile de boală avansată sau necontrolată de tratament (1,3). Dacă sarcina survine la o pacientă cu ciroză autoimună, este necesară o evaluare atentă a medicației utilizate și a investigațiilor necesare. Tratamentul cu prednison sau azatioprină este considerat sigur pe toată perioada sarcinii. (1,2,3). 

1.

EASL Clinical Practice Guidelines on the management of autoimmune hepatitis European Association for the Study of the Liver et al. Journal of Hepatology, Volume 83, Issue 2, 453 - 501

2.

Gleeson D, Bornand R, Brownlee A, et alBritish Society of Gastroenterology guidelines for diagnosis and management of autoimmune hepatitisGut 2025;74:1364-1409.

3.

Update in clinical science: Autoimmune hepatitis Heneghan, Michael A. et al. Journal of Hepatology, Volume 82, Issue 5, 926 - 937

4.

Zhao D, Wu GY. Autoimmune Hepatitis Associated with Other Autoimmune Diseases: A Critical Review. J Clin Transl Hepatol. 2025;13(10):869-877. doi: 10.14218/JCTH.2025.00153.

5.

Kalra A, Yetiskul E, Wehrle CJ, Tuma F. Physiology, Liver. 2023 May 1. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Pub-lishing; 2025 Jan–. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535438/